Stiu ca multi dintre voi v-ati intrebat daca totul e in regula cu noi in ultimele luni! Continuam sa traim pentru El, cu bucuriile si incercarile, caderile si ridicarile de fiecare zi. Incerc si o scurta explicatie pentru lunga perioada de tacere. Incepand din vara lui 2008 am inceput sa pierdem o parte dintre sustinatorii nostri, iar unii si-au redus sustinerea, din cauza crizei economice sau din alte motive. In acea vreme am inceput sa ma ingrijorez legat de partea materiala a misiunii si sustinerii noastre aici. Am inteles ca de multe ori nadejdea imi era mai mult in oameni decat in Dumnezeu. M-am pocait si o hotarare a fost sa avem o perioada in care sa punem la incercare atat credinta noastra, cat si pe Dumnezeu. Asa s-au nascut aceste luni de tacere, de “post” in a scrie, in care am cautat “sa aruncam asupra Lui toate ingrijorarile noastre”. Si Dumnezeu a fost credincios si a purtat de grija, desi nu a fost intotdeauna usor! Dar am avut de fiecare data strictul necesar si chiar mai mult decat atat! Slava Lui !

Multumim mult lui Dumnezeu si voua tuturor, care ati continuat sa fiti “instrumentele” din mana Lui, prin care El a continuat sa ne binecuvanteze, care nu au incetat sa se roage pentru noi si sa sustina financiar slujirea noastra aici, in ciuda crizei si a altor probleme!

Cu ceva vreme in urma am primit un mesaj de la un prieten roman care a fost impreuna cu sotia si au slujit pentru cateva luni in Vietnam si ar vrea sa se intoarca ca misionari pe termen lung acolo. Era si el putin ingrijorat de sustinerea materiala a lor pe timp de criza. La o intalnire de rugaciune cineva i-a spus ca desi lumea e in criza, Dumnezeu nu e in criza niciodata ! Gandul acesta a fost o mare incurajare si pentru ei, si pentru noi ! DUMNEZEU NU E IN CRIZA NICIODATA !

Multe s-au intamplat aici in tot acest timp. Am continuat sa slujim in Biserica “Spasenie” (Salvare, Mantuire) din Ulan-Ude. In septembrie am inceput cateva grupe mici si de studiu in biserica: o grupa mixta (martea), una de barbatii (miercurea), una de femei (joia) si am reluat intalnirile cu tineri dupa vacanta (vinerea). Toate grupele sunt deschise atat pentru credinciosi , cat si pentru cei care sunt in cautarea lui Dumnezeu. De fapt din cei in jur de 35 de oameni maturi (atat rusi, cat si buryati) care participa la intalnirile de inchinare ale bisericii de duminica, mai mult de jumatate sunt “cautatori”.

Impreuna cu fratii din biserica am avut mai multe intalniri in care am privit in Biblie la biserica Noului Testament, la organizarea ei si la tipurile de conducere. Am vazut ca intotdeauna cand se vorbeste despre prezbiteri (pastori, episcopi), se foloseste pluralul (si atunci cand se vorbeste despre o singura biserica), cu exceptia unui loc in care Petru vorbeste despre sine ca prezbiter si epistolele lui Ioan, unde Ioan vorbeste despre sine ca “batranul” (prezbiterul). Concluzia a fost ca in biserica Noului Testament functiona un model de conducere al biserici cu mai multi prezbiteri intr-o singura biserica. Pentru Jenea Krasnikov (liderul rus desemnat de biserica centrala din Ulan-Ude ca responsabil din partea lor cu plantarea acestei biserici cu aproape 2 ani in urma) aceasta a fost o mare descoperire, modelul vazut de el pana acum fiind acela a unui pastor (prezbiter) care le hotaraste si incerca sa le rezolve cam pe toate. Concluziile au fost prezentate si bisericii si s-a hotarat alegerea unui grup (“comitet”) de prezbiteri, din care fac parte deocamdata Jenea Krasnikov, Gardner Kerin (un misionar american) si eu, cu viziunea de a ajuta la cresterea spirituala a unor frati din loc care in viitor, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa poata sluji ca prezbiteri, diaconi sau lideri ai altor lucrari din biserica.

Eu sunt responsabil in special de lucrarea cu tineri. La inceput in aceasta lucrare m-a ajutat Shannon Wenger, o misionara din SUA, care in noiembrie a fost diagnosticata cu cancer la esofag si stomac in stadiul 3 si s-a intors acasa pentru chimioterapie si operatie. Desi l-a inceput i-au spus ca vor trebui sa taie tot stomacul si cea mai mare parte din esofag, pe 9 martie cand a avut loc operatia au constatat ca tumoarea s-a micsorat si a fost nevoie sa elimine doar partea de esofag afectata si 15% din stomac! Acum este in recuperare dupa operatie si noi toti ne rugam pentru a fi posibil ca ea sa fie total vindecata de cancer si sa se intoarca cat mai repede pentru a continua slujirea in Buryatia.

Dupa plecarea lui Shannon, au continuat sa ma ajute in lucrarea cu tinerii Igor Lotonenko si Erdeni Tibenov. Igor (nascut din mama evreica si tata rus) este un fost narcoman care s-a intors l-a Dumnezeu dupa ce a trecut prin reteaua de Centre de Reabilitare a narcomanilor si alcoolicilor, lucrare a bisericilor din zona. El s-a intors in Ulan-Ude dupa un an de studiu in Colegiul Biblic din Krasnoiarsk (unde a fost sustinut financiar si de biserica noastra) si ajuta acum in diverse lucrari din biserica. Erdeni e un tanar buryat care l-a cunoscut pe Dumnezeu prin „Compas”, o lucrare intre studenti a bisericii, si care in vara a absolvit universitatea, preluand apoi o parte din responsabilitatile lucrarii de lauda si inchinare din biserica. Sunt bucuros sa vad cum Erdeni creste spiritual si speram sa vedem in viitor cum Dumnezeu il v-a ridica si va deveni un misionar sau pastor buryat intre buryati.

In fiecare vineri seara la intalnirile de tineret participa in jur de 15 persoane, foarte multi dintre ei buryati necrestini, care vin din mediu budhist tibetan sau shamanist. Intr-una dintre seri am avut o dezbatere in care fiecare a putut sa vina cu argumente pro sau contra, cu intrebari sau sa-si exprime credinta sau indoielile referitoare la persoana lui Isus si crestinism. A fost o discutie interesanta, dar nu usoara. In urma ei am inteles un pic mai bine cat de greu e pentru un budhist sa accepte ca este o singura cale catre Dumnezeu si ca aceasta e Isus Hristos. Dar sunt bucuros sa vad ca desi au multe intrebari si indoieli, tinerii buryati continua sa participe cu regularitate la aceste intalniri, iar o parte din ei vin si la intalnirile de inchinare ale biserici de duminica. De asemenea am inteles ca noi, cei credinciosi, avem nevoie de mai multa rabdare si intelepciune atunci cand incercam sa dovedim altora ca Isus e Calea, Adevarul si Viata – au fost momente in care unii din crestinii prezenti au incercat sa-si impuna argumentele prin tonul ridicat al vocii, lucru pe drept primit negativ de ceilalti.

Cuvantul lui Dumnezeu, in ciuda trecerii anilor peste el, nu-si pierde relevanta si am fost bucuros sa vad cum Anya, o tanara buryata necrestina, citind Romani 1:21- 32 a exclamat: „Cat de bine descrie situatia de azi din jurul nostru” sau Luca 12:21: „Clar si concis!”. Ne rugam ca samanta aceasta sa se intoarca in timp cu rod pentru Imparatia lui Dumnezeu !

Adriana e responsabila de lucrarea cu copiii prescolari si ajuta de asemenea in grupul de femei care se intalneste joia seara (in jur de 10 femei), unele dintre ele buryate care sunt inca doar in cautarea lui Dumnnezeu. La acest grup studiaza inductiv dupa metoda de studiu a lui Kay Arthur diferite carti din seria „Invatatura peste invatatura”. Pana acum au studiat „Dumnezeule, existi ?” si „Legamantul”, iar acum studiaza „Numele lui Dumnezeu”.

In fiecare miercuri seara un grup de 10-12 barbati (crestini si necrestini) ne intalnim la noi in apartament pentru un timp de partasie si studiu. De fiecare data Adriana pregateste cina pentru noi toti (multii din ei vin la grupa direct de la lucru). Studiem impreuna diverse teme biblice, impartasim din bucuriile si problemele, biruintele si ispitele cu care ne confruntam si ne rugam unii pentru altii. Dumnezeu foloseste acest timp pentru a intari reletiile dintre noi, pentru a ne incuraja si slefui pe fiecare din noi.

Vova este unul dintre ei. Fost dependent de droguri (o problema foarte mare in Rusia), de multe ori fura impreuna cu prietenii pentru a face rost de bani pentru inca cateva doze. A trecut prin Centrul de Reabilitare al bisericii si a scapat de dependenta. A trait mai bine de un an si jumatate fara droguri. In ultimele luni ispitele s-au intensificat si a cazut, folosind din nou droguri. Crezand ca nu mai este salvare si iertare pentru el, in urma cu cateva saptamani a furat echivalentul a peste 3.500 RON din banii stransi din darnicia credinciosilor de aici pentru constructia cladirii bisericii, a plecat in alt oras si a incercat sa se sinucida, injectandu-si o doza foarte mare de heroina. Dumnezeu a avut mila de el si nu a murit. Intelegand ca numai Dumnezeu l-a pazit de moarte in urma unei doze atit de puternice, a hotarat sa se intoarca si sa ceara iertare bisericii, cu hotararea de a muncii si a da inapoi toti banii furati. Biserica l-a primit si iertat. Avea nevoie de cineva care sa fie aproape in permanenta cu el in aceasta perioada de reabilitare si de o locuinta, asa ca l-am primit pentru a locui pentru cateva saptamani in familia noastra. Dupa o saptamana a inceput sa lucreze impreuna cu Igor (vezi mai sus) in reamenajari si finisari interioare, din banii castigati incepand sa plateasca inapoi ceea ce a furat. Au mai fost cateva situatii aici in care am intalnit oamenii drogati. O data a trebuit sa ajutam un tanar drogat cazut pe strada caruia nu i se mai simtea pulsul si apoi sa chemam salvarea – ne-am rugat, si-a revenit si apoi a venit Salvarea si l-a luat. Dar acum a fost prima data cand am stat cateva zile clipa de clipa langa cineva care isi revenea dupa o doza foarte mare de heroina. In aceasta perioada de dezintoxicare reactiile fizice au fost extraordinar de puternice si dureroase, iar suferinta groaznica. Acum Vova e mai bine si de citeva zile locuieste impreuna cu alti patru tineri din biserica intr-un apartament.

In ceea ce priveste proiectul de constructie a cladirii pentru biserica, el continua. Deja se lucreaza la ultimul etaj, al treilea. Compania care construieste ne-a spus ca la sfarsitul lunii mai constructia „in rosu” va fi gata, iar apoi vom incepe amenajarile si finisarile interioare, pe care le vom face noi, nu compania de constructii. Laudat sa fie Dumnezeu care a purtat de grija, biserica are banii necesari pentru a plati companiei pentru constructie, dar avem in continuare nevoie de banii pentru: finisari interioare, mobilier si amenajarea salii mari si a celorlalte incaperi (sali de copii, bucatarie, sala de mese, birouri, toalete, etc.), pentru instalatiile de incalzire, electrica, audio-video, etc.

Au trecut aproape 2 ani si jumatate de la plecarea noastra din tara in misiune in Siberia. Ne e dor de voi toti si speram sa ne revedem cu multi dintre voi in curand. Cu ajutorul lui Dumnezeu, in 20 mai vom pleca de aici catre Romania cu toata familia si vom sta acolo pina pe la mijlocul lunii august. In timpul care ne-a ramas pina la plecare trebuie sa rezolvam mai multe probleme legate de documentele de care avem nevoie in vederea intoarceri noastre in Ulan-Ude: invitatiile pentru viitoarele de Rusia, actele necesare pentru ca Ioana-Ruth sa poata merge la scoala la toamna, diferite documente de care avem nevoie pentru a aplica pentru rezidenta temporara in Republica Buryatia, etc. Avem nevoie de asemenea ca noile pasapoarte (vechile pasapoarte expira in 4 mai) ale lui Naomi-Teodora si Ioana-Ruth sa ajunga din Romania la noi pana in 19 mai! Ele sunt gata si cred ca am gasit si o modalitate de a fi trimise.

Ne-am bucura ca in perioada petrecuta in Romania sa putem sa vizitam cat mai multe biserici din tara. De aceea va rugam sa ne scrieti din timp daca si cind credeti ca ar fi posibil sa vizitam biserica dvs., pentru a putea face o planificare a acestei perioade.

MOTIVE DE RUGACIUNE:
- pentru poporul buryat – sa se intoarca de la budhism, shamanism si materialism cu fata catre Dumnezeu; pentru buryatii care participa la diverse intalniri ale bisericii si inca nu sunt credinciosi, sa inteleaga ca Isus e singura cale catre Dumnezeu; pentru cei credinciosi sa cresca in relatia lor cu Domnul;
- pentru tinerii din biserica – sa fie modele pentru toti cei din jurul lor in purtare si vorbire; pentru intelepciune si curaj in a-si marturisi credinta, pentru viziune in dezvoltarea acestei lucrari;
- pentru grupul de barbati de miercurea seara;
- pentru Vova, ca Dumnezeu sa-i dea tarie pentru a sta departe de droguri si pacat;
- pentru timpul pe care il vom petrece in tara in aceasta vara, sa fie un timp de odihna, incurajare si improspatare spirituala pentru noi; sa putem in acest timp sa incurajam cat mai multi credinciosi si biserici sa continue sa se implice in lucrarea de misiune mondiala, in mod particular in misiunea din Buryatia;
- pentru constructia cladirii bisericii de aici – pentru intelepciune in fiecare detaliu; pentru banii de care mai e nevoie pentru tot ce tine de finisari si amenajari interioare;
- pentru ca pasapoartele fetelor sa ajunga la noi pana in 19 mai;
- pentru viitoarele vize, cu care vrem sa ne intoarcem la mijlocul lui august inapoi in Buryatia;
- pentru toate documentele de care avem nevoie pentru ca Ioana-Ruth sa fie primita la toamna la scoala aici in Ulan-Ude.

Fiti binecuvantati ! Iar timpul acesta in care ne amintim in mod special de moartea si invierea Domnului Isus sa ne umple de dorinta de a trai doar pentru El si slava Lui !

„Si El a murit pentru toti, pentru ca cei care traiesc sa nu mai traiasca pentru ei insisi, ci pentru Cel care a murit si a inviat pentru ei”. (2 Cor. 5:15)

In harul Lui,
Marius si Adriana

[nggallery id=3]

Articole similare:

1. Ce face Dumnezeu… – Marius si Adriana – Siberia
2. Chemarea Siberiei (octombrie 2010) – Marius si Adriana – Siberia
3. Chemarea Siberiei (ianuarie 2011) – Marius si Adriana – Siberia
4. Chemarea Siberiei – Marius si Adriana – Siberia
5. O echipa de romani – Marius si Adriana – Siberia