Printre incercari si lupte, in ultimul timp am avut parte si de cateva extraordinar de mari bucurii, pe care am vrea sa le impartasim cu voi pentru a-L lauda pe Dumnezeu si a va bucura impreuna cu noi auzind despre ceea ce El face aici ! Mai ales ca si voi sunteti parte la aceasta lucrare, prin sprijinului vostru in rugaciune si material la misiunea din Buryatia.

Pentru trei zile o echipa de chinezi crestini din Canada si Moscova a fost in vizita in Ulan-Ude. I-am invitat pe cativa din colegii mei chinezi la o intalnire cu ei care a avut loc in apartamentul unei familii de misionari din biserica noastra, Rebeca si Gardner Kerin. In acest timp doi dintre colegii mei care veneau de mai multa vreme la intalnirile din biserica de apartament, “Denis” si “Zoe” (sunt numele lor “rusesti”), s-au pocait dupa ce le-a fost prezentata evanghelia in limba chineza. Mare bucurie in cer si mare bucurie pentru noi toti ! Acesta avea sa fie doar inceputul pentru ceea ce a fost una din cele mai minunate seri din viata mea pana acum!

Mai tarziu in aceiasi seara a avut loc o intalnire mai mare intr-un hotel-camin din oras unde locuiesc multi chinezi. La aceasta intalnire au participat peste 40 de chinezi, majoritatea studenti care invata in universitatile din Ulan-Ude (nu stiu date oficiale, dar probabil ca in Ulan-Ude sunt cateva mii de chinezi, iar dupa rusi si buryatzi, cred ca chinezii veniti sa faca comert, sa studieze sau sa lucreze aici reprezinta al treilea grup etnic ca marime). Era planificat sa aiba loc si un botez, 7 persoane urmand sa fie botezate, printre care si unul din colegii mei de grupa, “Boris” (unul dintre cei despre care va scrisesem sa va rugati pentru el in scrisoarea trimisa anul trecut in mai).

Dar felul in care Dumnezeu a lucrat in acea seara a fost cu mult mai mult decat asteptarile si planificarile noastre ! Foarte multi din cei care au auzit evanghelia s-au pocait si s-au intors l-a Dumnezeu, cerand in acelasi timp sa fie botezati ! Pentru ca in grupul de credinciosi chinezi din Ulan-Ude nu este nimeni ordinat, iar impreuna cu aceasta echipa a fost si un pastor chinez din Canada, s-a hotarat ca sa fie botezati acum toti cei care se pocaisera si cereau sa fie si botezati. 19 studenti (de la noi din universitate, dar si din altele) au fost botezati + alti 3 chinezi care lucreaza aici – in total 22 de persoane ! Printre ei si “Zoe”, “Boris” si “Denis”, cativa din cei mai apropiati colegii chinezi dintre cei care studiaza limba rusa cu mine la universitate. Ei participa la intalnirile bisericii de apartament, dar merg si la intalnirile grupului de credinciosi chinezi.

O mare provocare acum e cu a-i ajuta sa creasca in Hristos, cu ucenicizarea lor ! In micul grup de chinezi crestini e cineva – un lider al grupului – care incearca sa faca ceva, ii viziteaza uneori si in camine, dar parerea mea e ca destul de greu se descurca cu toti! Plus: cred ca si el are nevoie de cineva sa-l ajute sa creasca spiritual si e si destul de ocupat, are si un magazin aici, de multe ori lipseste fiind plecat in China dupa marfa, etc. Iar pentru noi bariera de limba fata de ei e inca o prapastie mare-mare ! Cu ce stim noi si ei rusa, incercam sa facem ceva, dar e destul de greu ! Rugati-va pentru Petea (Sun), liderul grupului, sa aiba intelepciune in aceasta lucrare (m-am gandit sa il invitam o data la noi, sa ne cunoastem mai bine – rugati-va si pentru aceasta). Rugati-va pentru “Zoe”, “Boris”, “Denis”, “Andrei”, ”Petea”, sunt cativa din colegii mei care s-au botezat. Rugati-va sa am intelepciune cum sa-i ajut sa inteleaga mai bine pasul facut si sa creasca in Hristos (ma gandesc sa le propun sa ne intalnim regulat pentru studiu biblic si rugaciune).

In acea seara m-am gandit de multe ori la felul in care Dumnezeu se manifesta si lucra in biserica primara, in vremea Faptelor Apostolilor, in mijlocul prigoanei si a incercarilor. Citisem si stiam ceva despre felul in care Dumnezeu lucreaza acum in China, despre trezirile spirituale care au loc in multe locuri din aceasta tara inca inchisa oficial pentru evnghelie si in care urmasii lui Hristos sunt inca crunt prigoniti. Dar in acea seara am putut sa vad cu ochii mei foamea spirituala a acestor oameni pe care “revolutia culturala” a lui Mao Tze-Dong nu i-a putut ingenunchea, din contra. Ma gandesc ca unii din ei se vor intoarce peste putina vreme in China, pentru unii e ultimul an in care studiaza aici. As vrea sa va provoc sa ne rugam impreuna pentru ei ca Dumnezeu sa-i ajute sa creasca in harul si in cunoasterea lui Isus Hristos, pentru a ramane tari in credinta indiferent de imprejurarile vietii !

O alta mare bucurie este ca s-au strans banii si a fost platita prima transa – aproape 100.000 $, care reprezinta 30% din costul total – pentru cladirea pe care biserica vrea sa o cumpere pentru intalnirile bisericii, transa care trebuia platita in luna februarie. Si chiar daca cea mai mare parte din acesti bani au venit din “vest”, suntem deosebit de bucurosi si multumitori lui Dumnezeu vazand ca si credinciosi si biserici din Romania au inteles aceasta nevoie si au fost gata sa jertfeasca, daruind pana acum in jur de 2.000 de dolari pentru acest proiect ! Pe unii dintre voi va stim, altii ati ramas “anonimi”, dar fiecaruia vrem sa va multumim inca o data pentru darnicia voastra !

Iar darnicia uneia din surorile in varsta din biserica de aici e un bun exemplu pentru felul in care credinciosii din Ulan-Ude au inteles sa jertfeasca pentru aceasta lucrare. Saraca si cu multe nevoi materiale, ea pusese totusi deoparte echivalentul a cateva sute de dolari pentru cheltuielile care vor fi la propria inmormantare (exista si aici, ca in multe alte locuri, obiceiul ca din timpul vietii sa pregatesti cele necesare pentru inmormantare). Toti acesti bani i-a adus intr-o zi si i-a daruit pentru cladirea bisericii ! In fata ne sta inca o mare provocare, restul de 70% din suma necesara, va rugam sa continuati sa va rugati pentru acest proiect (mai multe amanunte despre el gasiti in scrisoarea trimisa in ianuarie).

Noi suntem bine si sanatosi acum, dupa ce in luna februarie am fost cu totii raciti, cu exceptia Cristinei-Aryuna, fetita noastra de aproape trei luni. Ne gandim si acum ca a fost doar mila lui Dumnezeu ca ea nu s-a imbolnavit in acea perioada in care toti ceilalti din casa am fost bolnavi de gripa ! (In Ulan-Ude a fost un incendiu si o avarie mare la una din termocentralele care furnizeaza caldura, curent si apa calda in oras. Cam doua saptamani a fost destul de rece in apartament, dar in alte zone ale orasului a fost si mai rau, deloc caldura in apartamente, asta la -25 grade afara, au inghetat instalatii, oameni bolnavi, etc.!).

La inceputul lunii februarie am reusit sa merg la Moscova si am depus actele pentru certificatul si pasaportul Cristinei-Aryuna la Consulatul Romaniei. Rugati-va ca aceste acte sa se poata face la timp pentru a nu avea probleme cu iesirea din Rusia la expirarea vizei noastre !

In harul lui,

Marius si Adriana

Articole similare:

1. Chemarea Siberiei (martie 2010) – Marius si Adriana – Siberia
2. Chemarea Siberiei (ianuarie 2011) – Marius si Adriana – Siberia
3. Chemarea Siberiei (octombrie 2010) – Marius si Adriana – Siberia
4. Ce face Dumnezeu… – Marius si Adriana – Siberia
5. Dumnezeu nu e in criza niciodata – Marius si Adriana – Siberia