Multumim Domnului pentru harul Sau care ne-a sustinut pana aici si suntem incredintati ca ne va mai sustine si in continuare. Ii multumim ca, in mijlocul dificultatilor de tot felul, El face totusi ca samanta semanata sa creasca, dandu-ne astfel motive de bucu-rie, chiar si in mijlocul incercarilor.

La noua luni de la reintoarcerea noastra in Peru si la exact 3 ani de cand am pasit pentru prima data pe pamantul Americii de Sud, putem vedea cu recu-nostinta ca “pana aici Dumnezeu ne-a ajutat”.

Am dori, pe scurt, sa va prezentam inaintarea Evangheliei in ultima luna si motivele de rugaciune, de care avem ne-voie mai mult ca oricand.

PAMPACOLCA – Din cauza frigului care a atins in iunie punctul sau maxim in sierra, fetita noastra a avut de infruntat o puternica gripa la inceputul lunii, fapt care ne-a determinat sa coboram in Arequipa. Luminita si Cris-tina au ramas pentru tratament in oras, iar eu a trebuit sa ma intorc in Pampa-colca, din fericire nu singur, ci insotit de un misionar national quetchua, Teodoro Huayta.

In drum spre munti, am putut vizita si unele dintre adunarile din Valea Majes: Pedregal, Cantas, Aplao si Cosos. Prin-cipala nevoie pe care am identificat-o este cea de lucratori destoinici, in stare sa-i invete si pe altii invatatura sanatoasa a Cuvantului. Credem ca, pentru ca o biserica nou-nascuta sa poata creste si sa se intareasca, este absoluta nevoie de oameni predati Domnului si dispusi sa fie invatati si de a invata pe altii. De aceea, anticipand putin, va cerem sprijin in ruga-ciune, ca Domnul sa pregateasca in fie-care loc, pe acei slujitori care sa asigure autonomia bisericii si cresterea ei in har.

Pe 12 iunie am ajuns in Pampa-colca, pregatind in zilele urmatoare, prin vizite si rugaciune, doua seri de evan-ghelizare. Miercuri si joi seara (15 si 16 iunie) am avut, prin harul Domnului, doua adunari speciale, cu vizita fratelui Rober-to Rich. Au fost prezente aproximativ 40 de persoane in fiecare seara, dintre care unele au auzit Evanghelia pentru prima data.

Bineinteles ca scopul nostru nu e doar de a vesti mantuirea, ci de “a face ucenici”, ceea ce inseamna ca, pentru persoanele care L-au primit in viata lor pe Domnul Isus ca Mantuitor, incepe un in-treg proces prin care vor ajunge sa-L cu-noasca mai bine si sa-L urmeze mai de aproape. Principala activitate de aici inainte va fi deci, pentru noi, ajutarea a-cestor persoane in a face primii pasi pe calea Domnului, pentru ca apoi sa fie ca-pabile sa mearga singuri inainte, intr-o viata de ascultare si de credinta in “Acel care ne-a iubit si s-a dat pe Sine pentru noi”.

YATO – La intoarcerea spre Arequipa am putut vizita cate-va persoane si in Yato, apoi in Tipan, sat situat ceva mai jos. Am fost bine primiti, iar Cuvantul Domnului a fost ascultat cu atentie. Dupa cum am mai relatat, in Yato avem deja bucuria de a vedea prima fa-milie intoarsa la Domnul, familia Valen-zuela. Decizia lor este ferma si au avut ocazia de a o reafirma.

Tot in Yato am intalnit inca o familie care a primit bine Evanghelia si pentru care ne rugam, ca Domnul sa lucreze convingerea de pacat, dupa care poca-inta si credinta in El. In felul acesta, am putea avea deja nucleul unei strangeri de familii, apoi, daca Domnul o va per-mite, inceputul unei biserici. Rugati-va pentru Yato, punctul central al idolatriei din provincia Castilla.

PROVINCIA CAYLLOMA – Situata la doar 4 ore de Are-quipa, aceasta zona a beneficiat, pentru mai mult timp, de o lucrare misionara e-vanghelica, prin prezenta unui misionar american, Roberto Riggenbach. Cand Domnul a pus capat vietii si lucrarii aces-tuia, in urma cu 6 ani, au ramas plantate in jur de 20 de biserici, unele cu o asis-tenta numeroasa, altele mai micute. Cert este ca de atunci pana acum doar fratele Roberto Rich a reusit sa mai viziteze zo-na, insa doar sporadic si pentru putin timp.

In aprilie, am luat contact cu reali-tatea si nevoile lucrarii de aici, caci am participat la o intalnire cu lucratorii intr-un sat numit Tuti. De curand am fost invitat sa revin si sa ajut din nou la o astfel de intalnire ce a avut loc sambata, pe 25 iunie, in Yanque.

Am plecat insa cu trei zile inainte, pentru a profita de ocazie ca sa cunosc cateva dintre bisericile din zona. Insotit de un misionar national, originar din zona si care a lucrat mult timp cu Mi-siunea Evanghelica Andina, am ajuns miercuri seara, trecand prin Sibayo si Cayllay, din nou in Tuti, unde am parti-cipat la adunarea de rugaciune. A doua zi, am continuat drumul prin Chivay, spre Lari si Madrigal, avansand incet pe dru-muri de munte aproape impracticabile.

Joi seara am fost prezenti in aduna-rea din Madrigal, unde s-au reunit in jur de 30 de persoane. A doua zi dimineata am trecut din nou prin Lari, facand si ca-teva vizite evanghelistice, apoi am trecut de cealalta parte a raului Majes-Colca, spre Maca. Acei dintre dumneavoastra care au fost alaturi de noi si acum trei ani sustinandu-ne in rugaciune, cu siguranta ca va aduceti aminte de Maca, satul in care vulcanul Sabancaya a asternut, in urma cu cativa ani, un strat de aproxi-mativ un metru de cenusa. In plus, sub te-renul pe care e asezat satul, din cauza eruptiei lui Sabancaya, s-a format un gol, care a facut ca terenurile limitrofe sa se scufunde mai bine de 50 de metri.

Este un fenomen ciudat care atrage multi turisti sau cercetatori, insa impactul acestui fenomen asupra nativilor a fost si este distrugator, fiindca acum acestia be-neficiaza doar de jumatate din terenurile pe care le aveau inainte. Erau putine oricum si inainte, caci vorbim despre o zona de munte desertic, la peste 3.500m altitudine, dar acum sunt cu adevarat in-suficiente, fapt care i-a facut pe multi sa coboare catre oras pentru a-si cauta o alta sursa de trai.

In ceea ce priveste lucrarea Dom-nului, aceasta s-a mentinut si chiar a ina-intat. In seara de vineri am anuntat o adunare speciala pentru cei care sunt credinciosi in sat, dar si pentru oricine va dori sa asculte Cuvantul. Am avut o asistenta de 30 de persoane si i-am putut multumi Domnului pentru aceasta.

Dimineata urmatoare am ajuns in Yanque, pentru adunarea batranilor si a celorlalti lideri implicati in lucrarea din zona. Am petrecut toata ziua in prezenta Domnului, incercand sa fixam impreuna, cu Biblia in mana, cateva chestiuni de doctrina si practica legate de Cina Dom-nului, rugaciune, casatorie, predicarea Cuvantului si altele.

Am reusit sa dam o forma comuna de orientare in ceea ce priveste unitatea de inchinare a bisericilor din provincie. Pentru mine a fost un prilej de a vedea mai de aproape nevoile lucrarii si nivelul de pregatire al lucratorilor nationali. Ei insisi au recunoscut nevoia de a fi mai bine pregatiti pentru o slujire eficienta, fapt care i-a facut sa-mi ceara o prezenta mai frecventa in zona.

Au facut o scrisoare comuna frate-lui Roberto si ar vrea sa trimita una si bi-sericilor din Romania implicate in sustine-rea noastra, pentru a le cere acest lucru. Noi insa credem ca este de ajuns calau-zirea Domnului si am decis sa ne im-partim timpul intre zona Pampacolca si provincia Caylloma, unde vom incerca sa ajungem cel putin cate o saptamana in fiecare luna, pentru a inviora putin lu-crarea si pentru a-i ajuta pe lucratori, atat cat Domnul ne-o va permite.

Asteptam deci si din partea dum-neavoastra, a celor implicati in sustine-rea noastra, opinii sau sugestii care ne-ar putea ajuta si in aceasta arie a lucrarii la care am fost chemati.

Duminica, pe 26, am reusit sa vizi-tam trei adunari: dimineata devreme – Maca, la pranz – Lari, iar seara – Chivay. A trebuit apoi sa plecam in aceeasi noapte, caci am aflat ca in Arequipa vor fi blocate toate intrarile, din cauza unei greve a transportatorilor (pretul benzinei fiind principala cauza).

De o saptamana suntem blocati in Arequipa, fara a putea ple-ca spre Pampacolca. Tot in aceasta sap-tamana, Domnul ne-a mai dat o incer-care, caci Cristina a contractat o infectie ciudata, care a facut-o sa aiba ochii si urechile umflate. Nu este vorba de vreo boala a copilariei, ci de un virus “local”, care afecteaza copiii din Arequipa. Fiind virus, ni s-a spus ca nu trece cu antibi-otice, singurul lucru care ne ramane fiind rugaciunea. Singurele medicamente pe care le ia sunt cele impotriva febrei, iar restul este o asteptare apasatoare pe ca-re o traim in aceste momente.

MOTIVE DE RUGACIUNE:

– am dori deci sa va cerem sprijinul urgent in rugaciune pentru Cristina, fetita noastra. Domnul sa-i dea sanatate si sa-i intareasca organismul atat de fragil, pen-tru a rezista la conditiile particulare de aici;

– pentru lucrarea in Pampacolca, Yato si Rio Blanco, unde speram sa ajun-gem din nou cat mai curand;

– pentru ca Domnul sa lucreze pen-tru o solutie care sa duca la deblocarea cailor de acces in Arequipa. Sunt mai multi frati misionari care nu pot iesi din oras inspre sierra, iar aici produsele agri-cole incep sa se scumpeasca, fiindca ni-mic nu mai intra de afara;

- pentru lucrarea din provincia Caylloma, ca Domnul sa ne dea cala-uzire in ceea ce putem face pentru inain-tarea Evangheliei si in aceasta zona;

– pentru mult har si rabdare in incer-care;

Va multumim ca ati fost si sunteti ala-turi de noi si va dorim mult har si binecu-vantare in viata cu Domnul Isus!

In El,

Aurel, Luminita si Cristina

Articole similare:

1. Primele incurajari – Aurel si Luminita – Peru
2. Bunatatile Domnului nu s-au sfarsit – Aurel si Luminita – Peru
3. Evanghelia inainteaza si in Anzi – Aurel si Luminita – Peru
4. Un timp al binecuvantarii – Aurel si Luminita – Peru
5. Doar prin har… Aurel si Luminita – Peru