Samuel Marsden

Purtatorul vestilor bune in Noua Zeelanda si in New South Wales

In decembrie 1814, vasul Active a aruncat ancora la Whangaroa, Noua Zeelanda. Va indrazni misionarul sa debarce printre miile de salbatici aliniati pe tarm?

Nu cu mult timp in urma, un alt vas englezesc fusese capturat de fiorosii nativi si dintre cei 70 de oameni de la bord, doua fe-mei si un baiat fusesera vanduti ca sclavi, iar restul au fost ucisi si mancati de canibali. Si totusi, acest misionar a indraznit sa debarce. A vorbit cu cativa sefi si s-a plimbat printre razboinici. Mai mult, el si-a petrecut noaptea pe tarm, dormind sub cerul liber, printre nativii inarmati. Cine a fost acest om cu inima neinfricata? A fost Samuel Marsden si secretul uriasului sau curaj se gaseste in Luca 2v10: ”Nu va temeti, caci va aduc o veste buna, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul.”

Samuel Marsden s-a nascut in Yorkshi-re, Anglia, in 1764, parintii sai fiind metodisti. Dupa scoala secundara, el s-a alaturat un-chiului sau, un comerciant din Horsforth, insa nu-l multumea o cariera de afaceri; a desco-perit splendoarea harului rascumparator si tanjea sa imparta si altora „vestea buna”, atat de draga sufletului sau. A devenit student al Colegiului St. John, Cambridge, unde si-a dat seama de nevoia intregii omeniri de Evanghelie si de responsabilitatea tuturor cresti-nilor de „a duce mesajul luminii in tarile care zac in intuneric”.

Samuel a devenit preot in 1793 si in acelasi an s-a casatorit cu Elizabeth Tristan, care s-a dovedit a fi o sotie devotata si un to-varas de nadejde in calatoriile de mai tarziu. A fost trimis ca misionar in New South Wales, Australia, unde a ajuns in 1794, stabilindu-se la Paramatta. Populatia era alcatuita aproa-pe in intregime din criminali alungati din An-glia. Starea morala a acelor oameni era complet depravata: „Sunt inconjurat de rau-facatori, hoti, curvari si defaimatori.” Mars-den nu a fost inspaimantat insa de intunericul spiritual din jurul sau, ci a continuat sa duca „vestea buna” acelor oameni. Predicile sale erau directe, fierbinti, accentuand starea de-cazuta a omului si realitatea tragica a pa-catului. Aceasta i-a condus pe unii la Cristos, in timp ce altii au respins cu furie mesajul sau.

Intr-o zi, Samuel se plimba pe malul u-nui rau, cand a vazut un ocnas plonjand in apa. Marsden a sarit imediat dupa el, incer-cand sa-l aduca la suprafata. Ocnasul insa, tinea capul misionarului sub apa si se lupta sa iasa la mal. Totusi, Marsden a reusit sa ajun-ga cu bine la tarm, tragandu-l si pe acel om. Acesta, cuprins de remuscare, i-a marturisit care fusese planul sau condamnabil. Fiind in-furiat de mesajele despre pacat, dorise sa se razbune si planuise astfel sa il inece pe mi-sionar. Acest ocnas a devenit crestin si a im-partasit si altora „vestea buna” a salvarii.

Viata familiei Marsden n-a fost lipsita de necazuri, doi copilasi de-ai lor murind in Australia. Totusi, ei au ales sa aduca mai de-parte mangaiere celor nenorociti, in special copiilor si femeilor. Acestea din urma erau inconjurate de imoralitate, prin standardele coloniei si din cauza nevoii de a gasi o locu-inta prin orice mijloace. Familia Marsden a fondat o institutie in care ele gaseau adapost, fiind ferite de ispita si unde puteau primi o ins-truire crestina. Sute de astfel de femei depra-vate au gasit pacea divina, prin dragostea care le-a fost aratata de catre misionari.

Samuel Marsden a reusit, de aseme-nea, sa atraga atentia guvernului englez asupra starii josnice in care acei oameni se aflau si in 1807, Anglia a trimis in colonie pre-oti, profesori si oameni care sa ofere instruire in mecanica si manufactura. Oricum, tinta lui Samuel Marsden a fost intotdeauna spiritua-la si munca prin care el merita sa fie amintit nu priveste in intregime, colonia in care a trudit din greu. El spunea: ”Cred ca Dumnezeu are planuri mari pentru New South Wales si E-vanghelia Sa, prinzand radacini aici, se va raspandi printre natiunile pagane, spre slava Numelui Sau.” El se gandea in special la Noua Zeelanda si Friendly Islands, in care nici o raza a Evangheliei nu patrunsese inca.

Noua Zeelanda este numele dat unui grup de insule situate la Antipozi, a caror su-prafata este aproape egala cu cea a Marii Britanii si a Irlandei la un loc. Aborigenii aces-tei regiuni erau maorii, care, la fel ca ceilalti polinezieni, credeau in magie, vrajitorie, spi-ritul rau si traiau sub legea cruda si inviola-bila tabu. Maorii erau extrem de cruzi si ince-peau un razboi din orice nimic. Ucideau, fri-geau si mancau barbati, femei si chiar copi-lasi. Bolnavii, infirmii si batranii erau lasati sa moara fara mila. Castitatea era ceva necu-noscut pentru ei si conversatiile dintre ei erau de obicei obscene.

Oamenii se dedicau vrajitoriei, crimei, canibalismului si tuturor orgiilor pe care le pu-teau nascoci. Astfel erau maorii, nespus de cazuti si totusi oameni de o inteligenta supe-rioara. De cateva ori, unii dintre cei mai intre-prinzatori au reusit sa ajunga in New South Wales. Marsden s-a imprietenit cu ei, i-a dus la el acasa, cautand sa le spuna vestea buna a salvarii.

In 1807-1808, Marsden s-a intors in Anglia ca sa le trezeasca celor de acolo inte-resul pentru evanghelizarea Noii Zeelande. Pe cand se intorcea in Australia, pe acelasi vas a intalnit un zeelandez bolnav si batjoco-rit de englezi, numit Ruatara. Marsden s-a in-grijit de el si l-a castigat pentru Cristos, trimi-tandu-l apoi la ai sai si asigurandu-l ca il va urma cat mai curand posibil.

Pe 19 decembrie 1814, Samuel, insotit de cativa crestini si de cateva animale domes-tice, a ajuns in Noua Zeelanda. Acolo il as-tepta Ruatara, care, cunoscand ferocitatea poporului sau, a incercat sa-l convinga sa nu debarce. Marsden a insistat sa mearga la tarm, unde a fost intampinat de o ceata de nativi inarmati care au inceput sa danseze cu frenezie in jurul sau, aratand astfel ca-l pri-mesc pe misionar ca pe un prieten.

Duminica urmatoare, de Craciun, Rua-tara a strans o multime de oameni pentru un serviciu crestin, primul tinut vreodata in Noua Zeelanda, iar mesajul misionarului a fost, bi-neinteles, Luca 2v10.

Dupa ce a stabilit trei misionari in insu-le, Marsden s-a reintors in Australia, dar ini-ma sa ramasese la acei maori salbatici. A in-treprins sapte calatorii misionare in Noua Ze-elanda, petrecand aproape un an in fiecare dintre ele. De multe ori a pasit printre triburi ostile, aflate in razboi si a facut pace intre ele, dar tinta sa era sa faca pace intre omul paca-tos si Mantuitorul plin de mila. Astfel, mii de pagani fiorosi au auzit si au crezut „vestea buna” a salvarii.

Pe 12 mai 1838, dupa ce s-a intors la Paramatta din ultima sa calatorie misionara, Samuel Marsden s-a dus sa fie pentru totdeauna cu Domnul. Pe piatra mormantului sau, se poate citi si azi textul care l-a insotit toata via-ta, Luca 2v10: „iata, va aduc o veste buna, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul.”

Sursa: Worldwide Missions
Preluare InfoMisionar, traducere si adaptare Mihaela Adam.

Articole similare:

1. Conferinta pastorala cu Dr. Samuel Kamaleson