Nascut intr-o familie chineza instarita si cultivata din Western Chang, provincia Shansi, in 1837, Hsi Shengmo a fost inca de mic un copil meditativ. Fara ca parintii lui sa stie, baiatul isi punea adesea multe intrebari legate de nemurire, de sensul vietii, de fericire.

Tanarul Hsi a continuat sa studieze cu sarguinta pentru mult ravnita diploma ce avea sa-l plaseze intr-o zi printre cei mai straluciti invatati confucianisti. In mijlocul prietenilor sai, Hsi era un baiat curajos, extrem de inteligent, cu un caracter foarte puternic si cu calitatile unui lider innascut.
Dar, cand ramanea numai cu el insusi, reveneau mereu aceleasi intrebari care-l framantau si-l nedumereau.
Dupa moartea tatalui sau, din partea sa de mostenire, tanarul Hsi cu educatia de-acum incheiata, a cumparat o ferma la marginea orasului. A castigat stima satenilor simpli prin medierea diferitelor procese si neintelegeri.
Dar stima si faima cu care era inconjurat nu i-au adus pacea si fericirea. Prima lui sotie a murit, iar confucianismul nu i-a putut potoli tumultul sufletului. Inchinarea la idolii budisti si studiul clasicilor chinezi, desi hraneau latura intelectuala a personalitatii sale, nu-l multumeau.
S-a recasatorit la varsta de 30 de ani. Insa inclestarea din sufletul sau i-a afectat sanatatea si la sfatul unor prieteni, a inceput sa ia opiu. In scurt timp, a ajuns de nerecunoscut si sotia si prietenii, crezand ca nu mai are mult de trait, l-au asezat pe patul de moarte, imbracat in cele mai bune haine. In starea in care era, pe moarte, a auzit insa clar un glas poruncitor spunand: “Intoarce-te! Intoarce-te!” si brusc si-a revenit.

In 1877, o foamete de proportii nemaiintalnite a cuprins provincia Shansi. Timp de cativa ani, trei sferturi din populatia provinciei, altadata atat de infloritoare, a pierit din cauza foamei, a febrei sau prin sinucidere.
In mijlocul acestei nenorociri, au inceput a circula zvonuri stranii despre doi straini, care adusesera cu ei o religie noua. Hsi s-a facut si el partas la ostilitatea generala fata de acesti venetici, dar in inima sa era curios cu privire la noua religie.

Apoi s-a aflat ca cei doi – invatatorul Li (David Hill) si domnul Teh (Turner) – distribuiau alimente si bani satenilor infometati. Intr-o zi, Hsi a primit o invitatie din partea strainilor de a participa, impreuna cu alti invatati din Shansi, la o competitie de eseuri cu subiecte precum rugaciunea, opiumul, modalitati de indreptare a vietii si a inimii. Pe langa invitatie a primit si niste pliante si carti crestine care tratau aceste subiecte.
Desi nu intentiona sa se implice, Hsi, dorind sa-si dovedeasca maiestria, a trimis patru eseuri, castigand trei dintre cele patru premii oferite. Hsi a mers la casa misionarului pentru a-si lua premiile, si neincrederea sa cu privire la straini a fost spulberata de chipul bland al misionarului.
A continuat sa-l viziteze si astfel a primit un Nou Testament. Timp de patru ore a citit si cand a ajuns la relatarea crucificarii, Hsi s-a prabusit in genunchi, cu lacrimi in ochi. Cautarea sa luase sfarsit si pacea, asemeni unui rau, l-a cuprins. Robul pacatului devenise acum slujitorul devotat al lui Dumnezeu.
Au urmat insa zile grele. Timp de o saptamana, el nu a mancat nici nu a dormit, ducand o lupta teribila atat spiritual cat si fizic, renuntand la opium. In acest timp pentru el s-au inaltat rugaciuni neintrerupte.

In cele mai crunte momente ale luptei sale, citind pasaje de incurajare din Biblie, a descoperit ca Duhul Sfant ii putea da puterea de a iesi victorios din acest conflict si astfel a fost pe deplin eliberat de sub influenta drogului.
Pe masura ce citea Scripturile, noul convertit invata tot mai multe lucruri si a ajuns la convingerea ca Dumnezeu il cheama spre a fi un proclamator al Vestii Bune printre semenii sai. Intors in satul sau, Hsi a intampinat furia sotiei si a rudelor sale, dar a ramas ferm in credinta sa.
Hsi s-a intors apoi la David Hill la Pingyang, unde a petrecut doua luni de partasie cu parintele sau spiritual. In aceasta perioada, a scris doua tratate si a inceput sa scrie cateva dintre cele 60 de imnuri care au devenit foarte cunoscute in bisericile din China.
Intors acasa, Hsi a devenit o lumina printre cei apropiati si nu numai. A urmat insa una dintre cele mai mari crize din viata sa de crestin. Sotia sa, contrar dispozitiei naturale, a inceput sa aiba dese perioade de depresie, devenind din ce in ce mai furioasa si folosind cuvinte vulgare in timpul inchinarii in familie. Devenise evident ca problema reala era o posesiune demonica.

Satenii, inainte aproape convinsi sa se intoarca de la idoli la Dumnezeul adevarat, au inceput sa-l batjocoreasca pe Hsi.
Hsi a postit si s-a rugat trei zile, dupa care, si-a pus mainile peste sotia suferinda si in Numele lui Isus a poruncit demonilor s-o lase. Si minunea s-a petrecut. Doamna Hsi n-a mai fost niciodata chinuita in felul acela, devenind un ajutor potrivit pentru sotul ei, care a devenit cunoscut drept „Biruitorul demonilor”.
Desi nu mai consuma opium, dupa ce a devenit crestin, Hsi inca mai cultiva un teren cu mac, pentru a creste venitul familiei. Luminat de invataturile din Biblie, el a incetat apoi sa se mai ocupe de acest lucru.

A inteles de asemenea importanta rugaciunii in viata crestinului si pretul ce trebuie platit pentru o viata de rugaciune.
Victimele opiumului din provincia Shansi ocupau acum toata atentia sa. Prima sa incercare de a-i ajuta a fost prin faptul ca sotia sa si-a vandut vesmintele de nunta si bijuteriile si, cu banii obtinuti, au inchiriat un magazin, pe care l-au umplut cu medicamente pentru astfel de cazuri.
Timp de douazeci de ani, Hsi a pus la punct zeci de astfel de refugii pentru nefericitii dependenti. O ingrijire plina de dragoste, prezentarea Evangheliei si multa rugaciune au salvat mii de suflete din patima drogurilor, Hsi insusi inventand pilule mai bune decat cele vechi.
Bineinteles ca a intampinat multa opozitie si multe lucruri neadevarate se auzeau despre el. Lovitura a venit din partea unor misionari care i-au spus sa inchida acele „Refugii”. Hsi a mers mai departe in puterea Altuia, nu a sa. Postind, rugandu-se, ducand un trai mai mult decat modest, studiind Scripturile, Hsi a dus o viata apostolica in sensul primar al cuvantului.

In ultimii cinci ani de viata, sotia sa a fost chemata sa lucreze intr-un refugiu pentru femei. Acest lucru a insemnat ca trebuiau sa lucreze despartiti – ea intr-un oras, el la sute de km distanta. Ei insa au inteles ca merita sacrificiul si rezultatul a fost uimitor: oras dupa oras a fost atins si un lant de refugii pentru femei au fost deschise.

Hsi Shengmo a murit in urma unei boli de inima. „Biruitorul demonilor” isi implinise lucrarea. Lupta lui se sfarsise. Bravul luptator a plecat Acasa.

Material preluat din „Ei L-au cunoscut pe Dumnezeul lor”, de E. & L. Harvey
Adaptare: Mihaela Adam, Sursa: InfoMisionar

Articole similare:

1. Pastorul Paul Negrut la Constanta